vineri, 22 octombrie 2010

călătorie în timp

La Constanța a fost descoperită varianta practică a mașinii timpului.
Prin utilizarea acesteia în anul 2002 a fost posibilă publicarea rezultatele unor investigații realizate în 2003.
Așteptăm cu interes noi exemple de implementare a tehnicii de vârf din domeniul premoniției...


miercuri, 15 septembrie 2010

baltă uscată = bordel fără tritoni

- referitor la articolul publicat in 2009, intitulat "The dynamics of the number of individuals during the breeding period for more L. vulgaris and T. critatus populations", redactat aparent de un colectiv de autori format din Alfred-Stefan Cicort-Lucaciu, Annamaria David, Olimpia Lezau, Adrian Pal si Katalin Ovlachi -

(să trecem peste faptul că din titlul - formulat într-o engleza aproximativă - lucrării ar reieși că populațiile respective sunt mai mult populații de tritoni comuni și de tritoni cu creastă... decât aparținând altor specii. Nu de alta, dar din lucrare putem afla că e vorba de mai multe populații - adică de câte două populații în cazul ambelor specii, ceea ce desigur e mai mult decât câte o populație din fiecare specie)

În primăvara anului 2007 oamenii s-au dus o data la fiecare al doilea sfarsit de saptamana (deci pe 10 si 24 martie, 7 si 21 aprilie, 5 si 19 mai) la niste balti de langa satul Prunisor si comuna Ignesti din județul Arad, unde au constatat ca in cazul bălților (de la Ignești), care seaca mai repede cu vreo trei săptămâni decât celelalte bălți (adică alea de la Prunișor), si perioada de reproducere a tritonilor se incheie mai repede cu trei saptamani decat în celelalte bălți (adică alea de la Prunișor).
Pai, tritonii - specii care, cel putin in Romania, se reproduc doar in apa - sa fi ramas in balta uscata sa joace tenis de masa pana ce expira perioada oficiala de reproducere?
Mai urmeaza sa aflam ca tritonii din Arad mor daca nu respira...

Oricum este simpatic faptul ca desi este precizat ca investigatiile au fost facute incepand din 10 martie, totusi ca inceput al intrarii tritonilor in apa se precizeaza perioade diferite si... in care - conform articolului - nu s-a facut observatii (sfarsitul lui februarie in cazul baltilor de la Prunisor si inceputul lui martie in cazul baltilor de la Ignesti). OK, se poate presupune faptul ca balta de la Prunisor este intr-o zona mai expusa soarelui, spre deosebire de aia de la Ignesti.

De asemenea, aflăm că drumurile afectează în două feluri populațiile de tritoni. Una ar fi reprezentată de circulație (adică mașinile zdrobesc exemplarele care traversează carosabilul), iar a doua ar fi reprezentată de faptul că balta de la Ignești este într-o zonă unde pădurea se regenerează. Deci, autorii au lăsat la latitudinea cititorilor să ghicească legătura dintre drum și regenerarea pădurii. Poate pe acolo o fi circulând (cu mașini, căruțe, biciclete etc.) mai des braconierii să taie copacii noi...

Apoi, mai aflam ca prin balti sunt de regula mai multi masculi, desi daca va uitati pe tabelul cu datele brute veti vedea ca in 9 cazuri au fost mai multe femele (a se vedea cifrele din casetele cu margini roșii indicate în tabelul de mai jos - preluat din pagina 21 a lucrării), în alte 9 cazuri au fost mai multi masculi, iar intr-un caz a fost gasit un mascul si o femela.


Daca asta nu ar fi fost de ajuns, autorii considera ca ar fi mai multi masculi din cauza comportamentului lor teritorial (adica se refera la situatia ca fiecare mascul sta cam in acelasi loc, de o anumita suprafata de pe care poate indeparta rivalii. Problema este ca de regula asta inseamna poate insemna si ca numarul masculilor este ceva mai mic decat al femelelor care pot sa circule fara limitarile impuse de teritorialitate). Doar că după ce autorii stabilesc faptul că masculii sunt mai mulți decât femelele (indicând și motivul pentru care ar exista diferența respectivă), precizează că în cazul tritonului comun sunt mai multe femele decât masculi... Mă rog, din asta putem presupune că în prima parte s-o fi referit doar la tritonul cu creastă